De Craciun, dupa cum bine stim cu totii, in casele romanilor se regaseste bradul frumos impodobit, in timp ce mesele sunt incarcate cu preparate din carne de porc, bauturi, prajituri si cozonac.
De Paste, nu mai avem bradul impodobit, dar avem mesele incarcate de data aceasta cu carne de miel, cu bauturi, prajituri si cozonac.
Cu ocazia altor sarbatori, pe mesele romanilor regasim de-asemenea cozonacul. Cu ocazia zilelor de nastere sau a altor evenimente importante care au loc in cadrul familiei, cozonacul nu lipseste de pe mesele romanilor, indiferent ca este vorba despre cozonac Royal cu ciocolata, cozonac Royal cu caramel sau despre alte sortimente de cozonac.
In aceste conditii, cu siguranta va intrebati in legatura cu cozonacul, daca acesta este un desert traditional romanesc, in conditiile in care il savuram atat cu ocazia sarbatorilor crestine, cat si cu alte ocazii si la diferite alte evenimente speciale. Ei bine, vom discuta despre cozonac in continuare, si veti afla multe lucruri interesante, deci va recomandam sa cititi pana la final.
Asadar, desi noi il consideram a fi un desert traditional romanesc, cozonacul este un desert popular si in Bulgaria. Vecinii de la sud de Dunare, l-au denumit “kozunak”, si asa cum noi sustinem ca este desertul traditional al nostru, ei sustin ca este desertul lor traditional.
Nici italienii nu se lasa mai prejos, acestia avand propriul cozonac pe care l-au numit “panettone”. Acesta se bucura de o mare popularitate in peninsula.
Ei bine, adevarul este ca nu ne apartine nici noua cozonacul, dar nici lor. Conform descoperirilor arheologice, primii cozonaci au fost facuti cand aceste tari nu existau pe harta.
Au fost descoperite dovezi arheologice in Egipt, care ne arata faptul ca inca din antichitate, egiptenii stiau sa faca paine dospita de mai multe sortimente, si ca nu ar fi fost straini de cozonac. Arheologii au descoperit cuptoare pentru copt si diferite desene care dateaza de acum mai bine de 4000 de ani.
Nu doar egiptenii antici insa faceau paine dospita si cozonaci, ci si grecii antici. Acestia au avut un cozonac specific, pe care l-au numit “plakous”, care era presarat cu nuci si indulcit cu miere. Reteta acestui cozonac specific grecilor, a fost descoperita de catre Chrysippus din Tyana, care a mancat acest plakous cu nuci si miere in Insula Creta.
Apoi, romanii au preluat de la greci si de la egipteni drojdia. Acestia au avut o mare contributie la diversificarea retetelor, dat fiind faptul ca au inceput sa faca diferite tipuri de cozonaci. Romanii au fost primii care au introdus fructele uscate in cozonaci. Acestia mai foloseau si oua si unt pentru a face cozonaci (conform arheologilor).
Romanii aveau doua tipuri de cozonac specifice. Unul era “placenta”, pe care savurau alaturi de vin dulce la masa. Acest tip de cozonac era facut cu alune, branza si stafide. Al doilea tip de cozonac al romanilor era “libum”. Acesta era un cozonac mai mic, si era oferit drept ofranda zeilor.
Mai tarziu, in Evul Mediu, brutarii din tarile europene au facut cozonaci cu fructe uscate, pentru ca acestea tineau mai mult timp. Specialistii in gastronomie insa, sustin ca reteta de cozonac pe care astazi o cunoastem cu totii, a fost consacrata de catre brutarii europeni, in secolul XIX.
Asadar, cozonacul nu este un desert traditional romanesc, pentru ca dupa cum se poate vedea, a fost facut inca din antichitate. Cu toate acestea insa, traditioa romaneasca spune ca de sarbatori, cozonacul nu trebuie sa lipseasca de pe masa.
De aceea, pe mesele romanilor se gaseste de sarbatori, cozonac Royal cu ciocolata de la Boromir, sau alte tipuri de cozonac.
