Exista mai multe tehnici de elastografie, dintre care imaginistica supersonica prin forfecare este una foarte des aplicata. Va oferim mai multe explicatii de la specialistii care practica elastografie Cluj.
Imagistica supersonica de forfecare (SSI) ofera o harta bidimensionala cantitativa, in timp real, a rigiditatii tesuturilor. SSI se bazeaza pe SWEI: foloseste forta de radiatie acustica pentru a induce o „apasare” in interiorul tesutului care genereaza valuri de forfecare si rigiditatea tesutului este calculata de cat de repede se deplaseaza unda de forfecare prin tesut.
Hartile locale ale vitezei tesutului sunt obtinute cu o tehnica conventionala de urmarire si ofera un film complet al propagarii undelor de forfecare prin tesut. Exista doua inovatii principale implementate in SSI.
In primul rand, folosind numeroase apasari simultane, SSI creeaza o sursa de unde de forfecare care este deplasata prin mediu la o viteza supersonica.
In al doilea rand, unda de forfecare generata este vizualizata prin utilizarea tehnicii imagini ultrarapide. Folosind algoritmi de inversiune, elasticitatea forfecarii mediului este cartografiata cantitativ din filmul de propagare a undelor.
SSI este prima tehnologie de imagistica cu ultrasunete capabila sa atinga mai mult de 10.000 de cadre pe secunda de organe asezate adanc. SSI ofera un set de parametri cantitativi si in vivo care descriu proprietatile mecanice ale tesutului: modulul lui Young, vascozitatea, anisotropia.
Aceasta abordare a demonstrat beneficii clinice in imagistica mamara, tiroida, ficat, prostata si formatiuni musculo-scheletice. SSI este utilizat pentru examinarea sanului cu un numar de transductoare liniare de inalta rezolutie.
Un studiu mare de imagistica a sanului cu mai multe centre a demonstrat atat reproductibilitatea, cat si imbunatatirea semnificativa a clasificarii a leziunilor de san atunci cand imaginile cu elastografie in valuri de forfecare sunt adaugate la interpretarea imaginilor standard cu mod B si cu ultrasunete in modul Color.
Elastografie tranzitorie
Elastografia tranzitorie ofera o imagine cantitativa unidimensionala (adica o linie) a rigiditatii tesutului. Functioneaza prin vibrarea pielii cu un motor pentru a crea o distorsiune de trecere prin tesut (o unda de forfecare) si imaginarea miscarii acelei distorsiuni pe masura ce trece mai adanc in corp folosind un fascicul de ultrasunete 1D.
Apoi afiseaza o linie cantitativa de date privind rigiditatea tesuturilor. Aceasta tehnica este utilizata in principal de sistemul Fibroscan, care este utilizat pentru evaluarea ficatului, de exemplu, pentru a diagnostica ciroza. Datorita proeminentei marcii Fibroscan, multi clinicieni se refera pur si simplu la elastografie tranzitorie ca „Fibroscan”.
Elastografia tranzitorie a fost denumita initial Elastografie cu impulsuri. Tehnica se bazeaza pe o vibratie mecanica tranzitorie, care este utilizata pentru a induce o unda de forfecare in tesut.
Propagarea undei de forfecare este urmarita folosind ultrasunete pentru a evalua viteza undei de forfecare din care este dedus modulul Young sub ipoteza omogenitatii, izotropiei si elasticitatii pure.
Un avantaj important al elastografiei tranzitorii in comparatie cu tehnicile de elastografie armonica este separarea undelor de forfecare si a undelor de compresie. Tehnica poate fi implementata in 1D si 2D, care a necesitat dezvoltarea unui scaner cu ultrasunete ultrarapid.
O implementare specifica a Elastografiei tranzitorii 1D numita VCTE a fost dezvoltata pentru a evalua rigiditatea hepatica medie care se coreleaza cu fibroza hepatica evaluata prin biopsie hepatica.
