Elastosonografia este rezultatul conjunctiei dintre elastografie si ultrasunetele, unde parametrii legati de organizarea structurala a tesuturilor sunt prezentati in timp real.
In acest fel, vedem reflectate, intr-o tehnica non-invaziva, caracteristicile mecanice ale fiecarui tesut. Diferitele tehnici de elastografie (calitative si cantitative in imagistica prin ultrasunete sau prin rezonanta magnetica) se bazeaza pe ipoteza ca tesuturile moi sunt mai deformate decat cele rigide si ca aceste diferente pot fi captate in imagini.
Elastografia aduce o noua perspectiva asupra ultrasunetelor conventionale: rigiditatea tesuturilor care impreuna cu informatiile anatomice si informatiile vasculare ale modului Doppler ofera informatii cheie pentru diagnostic.
Vezi elastografie Cluj 2021 si alege cele mai bune servicii pentru tine. De la sfarsitul anilor ’80, unii oameni de stiinta au inceput studiul elasticitatii maselor biologice in unele organe. Primele studii au fost arhaice, foarte dependente de operator, cu metode simple, cum ar fi compresia manuala, de exemplu.
Dar inca din 1988, Ophyr a inventat termenul de „elastograma”. Studiile lui Ophyr insusi, care a dezvoltat un prim prototip al aparatului, al lui Itoh in Japonia, al grupului german Heidelberg; iar teza mea de studiu si doctorat („Compresibilitatea maselor mamare la Ecografie” 1993) sunt precursorii aparitiei primului aparat comercial al „Elastografiei” in ecografie de catre casa Hitachi in anul 2000.
Numai casa de comert Siemens in 2006 urmeaza in pasul sau si, la ecografia elastografiei tulpinii de culoare, adauga propria elastografie alb-negru.
Hitachi si in special Siemens isi dezvolta studiile la san si incearca rapid sa-l extinda la alte organe, cum ar fi tiroida, rinichii si prostata.
Foarte curand dupa aceea, elastografia a inceput sa fie dezvoltata in imagistica prin rezonanta magnetica, desi era foarte limitata la centrele de cercetare cu resurse importante, dispuse sa investigheze probleme marginale.
Dar chiar si atunci cand un test dezvaluie o bucata suspecta, singura modalitate acceptata astazi de a sti sigur daca este canceroasa este de a face o biopsie mamara. Ecografia si imagistica RMN pot detecta cancerele mici la unele femei mai bine decat o mamografie, dar prezinta si leziuni benigne si maligne.
Acesta este unul dintre motivele pentru care aproximativ patru din cinci biopsii mamare arata ca zona suspecta a fost benigna.
Cu alte cuvinte, 80% din biopsii sunt necesare doar pentru a exclude cancerul. Chirurgia implicata in biopsii este costisitoare si implica propriile riscuri. Prin urmare, timp de multi ani, femeile si medicii lor au asteptat un test de diagnostic care sa detecteze zonele suspecte din interiorul unui san si sa spuna daca este canceros sau nu, fara interventii chirurgicale invazive.
Dupa mai bine de doua decenii de cercetare, o noua tehnica promitatoare numita elastografie poate fi gata sa indeplineasca aceasta speranta.
Cum se face o Elastografie?
Pentru a lua o elastograma a unui san, o masina sofisticata cu ultrasunete efectueaza mai intai o imagine a sanului. Tesutul mamar normal are caracteristici mici care apar pe imaginile cu ultrasunete, iar aceste caracteristici functioneaza ca substituenti pentru ceea ce urmeaza.
Daca exista noduli, acestia vor aparea si ei, dar pana acum imaginea cu ultrasunete nu spune medicului nimic mai mult decat faptul ca exista noduli suspecti.
