PVC-ul-si-provocarea-surselor-de-caldura

PVC-ul si provocarea surselor de caldura

0 Shares
0
0
0

Datorita usurintei proceselor de productie si a duritatii materiale pe care o are, precum si a pretului competitiv, policlorura de vinil (pvc-ul) si-a asigurat o pozitie de top in sectorul de constructii.

Peste jumatate din productia europeana de pvc, peste 6 milioane de tone metrice, este folosita pentru constructia profilelor de ferestre si usi, izolatorilor pentru cabluri, tevi si conducte. Potrivit producatorilor, pvc-ul este unul dintre cele mai importante materiale folosite in acest sector.

Potentialul pvc-ului in sectorul constructiilor nu a fost depasit nici pana in ziua de astazi. Una dintre provocarile ce restrang folosirea larga a pvc-ului este rezistenta mica la caldura. Majoritatea produselor pvc sunt recomandate pentru operare la temperaturi de maximum 65 de grade Celsius (cu varfuri de pana la 80 de grade).

La temperaturi mai mari decat acestea, materialul incepe sa se inmoaie. Aceasta are un efect negativ la stabilitatea dimensionala a materialului, in particular atunci cand este supus si unei incarcari mecanice. In unele circumstante, aceasta este deja o problema in procesul de productie al tevilor care transporta apa calda sau in cazul tevilor expuse direct la lumina soarelui.

Tamplarie pvc Videle, este locul ideal daca sunteti in cautarea unei izolatii excelente, pentru casa dumneavoastra.

Cresterea rezistentei la temperatura.

Este posibil sa se creasca temperatura la care poate lucra materialul pana sa isi schimbe structura moleculara, prin post-producerea clorinarii lantului principal de polimer.

Pvc-ul clorinat (CPVC) are un continut de clorina de 66% prin comparatie cu doar 57% la pvc-ul normal si poate fi folosit la temperaturi constante ce pot ajunge pana la 90 de grade Celsius (cu varfuri de 110 grade).

Totusi , densitatea mai mare de 1.6, comparata cu 1.4g per cm patrat in cazul pvc-ului normal, procesabilitatea destul de greoaie si pretul relativ ridicat, constituie cateva dezavantaje ale acestui tip de pvc.

O solutie la aceasta problema a fost gasita in crearea de amestecuri compuse din pvc si alti polimeri mai rezistenti la caldura. Mixturile corespunzatoare ar trebui sa aiba o rezistenta mult mai mare in fata expunerilor la o temperatura ridicata, decat pvc-ul normal.

Pentru a putea creste rezistenta la caldura a pvc-ului se mixeaza acest tip de plastic in cantitati proportionate de alti polimeri rezistenti la temperatura. Copolimerii metistiren-acronitril (AMSAN) sunt polimeri cu o rezistenta ridicata la cladura ce sunt inalt compatibili cu pvc-ul normal, avand o temperatura de tranzitie ridicata.

Pe de alta parte, restaurarea stabilitatii termice a mixului PVC+AMSAN, cere o consideratie mai atenta a procesului de degradare materiala implicat.

Cauza descompunerii graduale a clorurii de polivinil la temperaturi relativ inalte, este eliminarea clorurii de hidrogen, care o data inceputa, este accelerata din cauza auto-catalizei.

Initial, acest proces duce doar la o decolorare partiala a plasticului, dar apoi apar si alte efecte adverse ce afecteaza proprietatile mecanice ale intregului produs. Sunt disponibile cateva metode pentru a stabiliza Pvc-ul, in fata acestui proces de degradare.

Procesul reactiei poate fi incetinit prin capturarea clorurii de hidrogen prin aditivi bazici. Chiar si mici cantitati de stabilizatori compatibili, pot intarzia procesul de degradare termica in cazul mixului de PVC+AMSAN, iar stabilitatea termica a produsului final va fi imbunatatita drastic.

0 Shares
You May Also Like